Suntem în plină lună a lui cuptor, iar lubenița (lebenița, pepenele roșu, cum mai este numită) este, de departe, regina fructelor de vară. Este accesibilă ca preț majorității oamenilor, este savuroasă, este 90% apă – și ce-ți poți dori mai mult când sunt 30+ grade afară, decât să te hidratezi gâdilându-ți toate simțurile?
Ei bine, dacă ai să dai un search pe net, ai să găsești numai de bine, despre lebeniță, privind hidratarea. Este 90 la apă, are foarte, foarte puține fibre, și are o mulțime de micronutrienți. Lebeniță este o sursă foarte bogată de licopen, un antioxidant din clasa carotenoizilor, mai puternic decât betacarotenul. În jumătate de ceașcă de lebeniță găsim 6.5 micrograme de licopen, în timp ce în aceeași cantitate de roșii găsim doar 4 micrograme de licopen. Licopenul protejează sistemul cardiovascular și previne unele forme de cancer. lebenița mai conține și L-arginină, care, în afară de rolul său în detoxifiere, este utilă și în combaterea disfuncției erectile. Alți compuși benefici prezenți în lebeniță exercită acțiuni antiinflamatorii. Alături de licopen, curcubitacin E sau triterpenoidul reduce activitatea cyclooxigenazei, o enzimă promotoare a durerii și inflamației, adică aceeași enzimă blocată de inhibitorii de COX2, cum ar fi a.i. nesteroidiene, ca, de exemplu, aspirina sau ibuprofenul. Lebenița mai conține enzime, vitamine și minerale, printre care: vitamina C, vitamina A, vitamina B6, potasiu, magneziu. Aportul de electroliți contribuie la hidratarea noastră și, aparent, este slabă în calorii (30 kcal pe 100 g).
DAR:
Să nu uităm că chiar dacă lebenița e 90% apă, este o apă dulce. Cu cât are mai multe zaharuri, cu atât e mai dulce. Zaharurile duc la o senzație de sete, la scurt timp. Potasiul conținut de lebeniță este un diuretic natural. Adică elimini apă –> potențial de deshidratare, într-o a doua fază.
Caloriile sale sunt date de zaharuri. Unele lebenițe sunt mai dulci, altele mai puțin dulci. Deci nu ne putem lua după caloriile standard, de 30kcal/100g. Niciodată nu mâncăm doar 100 g. Și acum, partea proastă: are 3360 mg de fructoză și doar 1580 mg glucoză. Adică de două ori mai multă fructoză decât glucoză. 25 g de glucoză se transformă în 50 g glicogen hepatic, în timp ce 25 g fructoză se transformă în 75 g glicogen hepatic. Putem ajunge ușor la un exces de fructoză (am mai scris despre efectele toxice aici, în special când avem zahăr rafinat în alimentație). Spre deosebire de glucoză, fructoza este procesată exclusiv hepatic. În condițiile în care nu ai o alimentație brici, bine echilibrată, acest exces se poate face simțit relativ repede. –> potențial de îngrășare.
Toate fructele dulci sunt mai bogate în fructoză decât în glucoză. Dar lebenița necesită o atenție mărită în cazul persoanelor cu exces ponderal și/sau ficat gras, și/sau diabet zaharat, deoarece este cam singurul fruct care nu poate fi consumat cu moderație.
Bucurați-vă de vară, de fructele sale, de lebeniță și de pepenele galben, dar, dacă este o problemă controlul greutății, aveți atenția mărită la cantitate și frecvență!
—
© Sigina Pop, Nutritionist-Dietetician
Programari: 0749651957 (Synobis Medical)