fbpx

Sâmbata trecută am asitat la 6,5 h de seminar privind dietoterapia specială a bolii canceroase, susținute de Prof. Dr. John Ionescu, director ştiinţific al Clinicii Speciale Neukirchen, Germania și dr Horațiu Albu, președintele Societății Românce de Medicină Ortomoleculară (București).

Programul a avut două părți – Rolul nutriției în etiopatogenia și terapia bolii canceroase. Inhibitori de glicoliză, substanțe redox active și inductori de apoptoză practic lipiți de efecte secundare, împărțit în 3 sesiuni, susținute de prof dr. Ionescu și Diete și Suplimente nutriționale în terapia integrativă a bolii canceroase. Bazele moleculare ale construcției unui regim alimentar în cancer, susținută de dr Albu.

Trebuie să spun, de la început, că rar mi-a fost dat să ajung la o conferință unde să fiu captivată de informația primită de la începutul până la sfârșitul programului, astfel că ziua a trecut extrem de repede. Pentru că faptul de a da curs participării la seminar ar fi meritat din plin, aici se va găsi un sumar al ideilor prezentate la conferință.

În prima parte, prof Ionescu a vorbit despre stresul oxidativ și incidența cancerului. Există mai multe boli asociate cu redoza metabolică: alergiile, infecțiile, psoriazisul, cancerele. Echivalenții reducatori se acumulează în celule prin diverse mecanisme, exogene sau endogene. Ce este interesant e că, dacă înaintea apariției bolii canceroase se caută combaterea stresului oxidativ, în cancer se va căuta efectul prooxidativ și limitarea surselor de antioxidanți, pentru apoptoza celulelor canceroase. Aceste principii sunt susținute de multitudinea de studii prezentate și bibliografie și pe care participanții le au în handouts pentru aprofundare.

Faptul pentru care în cancere se caută efectul prooxidativ are de-a face cu modalitatea de funcționare a celulei tumorale.  Astfel că fabricarea de energie din acizi grași este o rută prohibită în celulele tumorale.

Dintr-o moleculă de glucoză, o celulă normală produce 36 moli de ATP, în schimb, dintr-o moleculă de gluzoca, o celulă tumorală produce doar 2 moli de ATP. Asta înseamnă o necesitate imensă de zaharuri (glucoză), iar soluția pentru apoptoză este suprimarea glucidelor. În lipsa glucozei, celulele tumorale apelează la glutamină, un aminoacid larg răspândit în alimentele bogate în proteine, în special carne roșie, măruntaie, lactate. Se va cauta suprimarea surselor de glutamină, concomitent cu susținerea proteică de origine preponderent (nu complet!) vegetală a țesutului muscular, pentru că 22% din pacienții oncologici mor de cașexia canceroasă. Creșterea aportului caloric se va face din grăsimi, pe modelul dietei ketogenice, cu focus pe creșterea acizilor grași cu lanț mediu și lung, polinesaturați, în special ALA și mononesaturate, creșterea aportului de aminoacizi, reglarea potențialului membranar, a sintezei proteice și a producției de ATP.

Dacă antioxidanții sunt indicați în prevenția cancerelor, utilizarea lor este interzisă după apariția celulelor canceroase, cu excepția vitaminei C și a polifenolilor (în special epigalocatechingalatul). Conform studiilor prezentate, vitamina C și epigalocatechingalatul atacă selectiv celulele tumorale, regenerându-le pe cele sănătoase. Dozele ridicate de vit. C și polifenoli acționează pro-oxidativ și pro-apoptotic prin generarea de SRO (specii reactive de oxigen, în special anion superoxid și peroxid de hidrogen), datorită concentrațiilor crescute de metale grele din tumori.

Alți antioxidanți cu efect pro-oxidativ în celulele canceroase sunt curcumina și resveratrolul, ce cauzează distrugerea cupru-dependentă a ADN-ului și inducția apoptozei.

Iată câteva din principalele idei discutate în prima parte. În a doua parte, dr. Horațiu Albu a oferit o perspectivă practică a dietoterapiei în cancer, și anume cum funcționează nutriția ortomoleculară în boala canceroasă. Nutriția ortomoleculară se referă la oferirea de suport micronutrițional adecvat celulei dezechilibrate, cât mai aproape de concentrația celulei sănătoase. Este dietetica specială, venită în completarea regimului igieno-dietetic, și a terapiei medicale, dacă este necesar. Această dietetică specială se realizează cu ajutorul alimentelor funcționale și al suplimentelor alimentare de cea mai înaltă calitate, calitate susținută de rezultatele studiilor care confirmă efectul lor terapuetic.

Componentele dietei care intervin în geneza, dezvoltarea și progresia cancerelor, o fac prin intervenția în:

  1. Răspunsului inflamator.
  2. Diferențierea celulară.
  3. Apoptoză.
  4. Progresia în Ciclului de Diviziune Celulară.
  5. Metabolismul de Fază I (activarea) și de Fază II (detoxifierea) carcinogenilor.
  6. Repararea alterărilor ADN.

Astfel că, alături de o dietă antiinflamatoare, cu carbohidrați complecși, grăsimi menționate mai sus și un aport de aminoacizi adecvat, dr Albu propune, printre altele, Oncoxin soluție orală, ce conține 3 aa pentru susținerea imunologică, extractul de ceai verde capsule și ceaiurile japoneze Matcha și Sencha, de calitate superioară, care prezervă epigalocatechingalatul nealterat.

De mare utilitate sunt green smoothies, care pot fi obținute de la frunze verzi existente la noi, din zone nepoluate/nestropite, la surse certificate cum Natur Green: orz, grâu și spirulină pulbere este o combinație de top. Pentru susținerea musculară recomandă concentratul proteic de mazăre, sărac în glutamină și pulberea de ciuperci japoneze Shiitache.

În cadrul conferinței s-a vorbit și de efectul anticancer al Metforminului, despre care s-a menționat și la Congresul de diabet de anul trecut, însă aici am primit și explicația. În cantitate de 250 mg de 2x/zi, Metformin țintește celulele stem canceroase. S-au mai discutat multe detalii legate de practică, detalii pentru care merita prezența la conferință.

Ca o concluzie, se preferă o abordare ketogenic-like a dietei în cancer, pentru a iniția un atac prooxidativ asupra celulelor tumorale și a determina moartea acestora prin apoptoză. Suprimarea surselor de glucoză (făină/cereale, fructe/legume dulci), zincul, fierul (efect estrogen-like), cromul, folații, alcoolul, glutamina (în special carne roșie și produse lactate), glutationul (celulele se apără împotriva stresului oxidativ cu ajutorul acestuia) sunt de importanță majoră. Mai este de adăugat că receptorii de insulină și transferină sunt mai numeroși pe celulele tumorale. La bolnavii de cancer este de preferat fructoza (prezentă la modul natural în alimente!) — inulina, pentru că nu stimulează secreția de insulină, ca atare, nu crește glicemia. Dr. Albu menționa o cantitate de 0,25 g/kg corp.

Programul a început cu o precizie nemțească la ora 9.00, fiind împărțit în sesiuni de câte o oră și jumătate, respectiv 2 h ultima, a domnului dr Albu, cu pauze de cafea și prânz și s-a terminat la fel de precis, la ora 18.00. Manifestarea a fost creditată cu 5 credite EMC. SMC Events s-a ocupat de o organizare ca la carte, totul a avut o cursivitate impecabilă.

nutritie cancer (2)

 

Share This

Share this post with your friends!