fbpx

Când stăm mai mult pe acasă, tindem să mâncăm mai mult. În această perioadă se adaugă mâncatul de stres, stres legat de evenimentele curente și de incertitudinile financiare consecutive acestora.

Mâncatul în plus față de necesitățile noastre energetice ne vor aduce o problema în plus – patologia modernității – supraponderea/obezitatea și agravarea problemelor de sănătate a celor care au deja afecțiuni (diabet, cardiovasculare, articulare etc).

”Dacă ești slab, poți mânca orice”

Acest text se adresează nu doar persoanelor care tind să pună kilograme repede, ci și persoanelor cu structură ectomorfă (”slab-uscat”) care depun greu (anomalie genetică), și care sunt cei mai predispuși să mănânce ”după gust”, adică de confort. Faptul că nu se îngrașă ușor nu justifică o alimentație de proastă calitate, bună la gust, dar nu și pentru corp. Alimențatia de proastă calitate duce la analize proaste și declanșarea de boli în consecință, nu doar la obezitate trebuie să ne raportăm.

Mâncatul doar de foame, nu de poftă/stres/plictiseală este esențial în această perioadă. Este firesc să mănânci atunci când îți e foame, și să te oprești când nu îți mai e.

Cum să te saturi cu cât mai puțin

Aplică mâncatul conștient: Multe din persoanele cu tendință spre supragreutate mănâncă foarte repede.

  1. Mestecă bine, să dai răgaz celor 25 de minute de la prima îmbucătură să treacă, pentru a percepe sațietatea ingerând cât mai puțină mâncare. ”Înfulecatul” în 5 minute o să îți dea senzația că nu te-ai săturat, și vei mânca mai mult decât ai nevoie.
  2. Mănâncă mese bine conturate, nu ciuguli toată ziua. Dacă nu mai mănânci cu măcar 3 h înainte somn, dimineața ți se va face foame iar un mic dejun sățios îți va regla sațietatea întregii zile.
  3. Când mănânci, îți pui în farfurie o porție și nu faci altceva între timp cum ar fi telefon, televizor sau alte lucruri care îți distrag atenția de mâncat și te fac să ignori semnalul de sațietate.
  4. Consumă alimente integrale: carne, ouă, pește, lactate, vegetale iar dacă ții post în această perioadă bazează-te pe leguminoase, rădăcinoase, ciorbe dese de zarzavat. Când mănânci mâncare și nu derivate procesate se reglează mai mulți hormoni și neurotransmițători care te vor ajuta să faci diferența între nevoia de a mânca normală și mâncatul de confort și să îți prioritizezi alegerile.

Mâncatul de confort

Mâncarea de confort sau mâncatul emoțional se referă la orice aliment pe care nu îl consumăm de foame, ci pentru confortul nostru psihic. Multă lume crede că mâncarea de confort e neapărat ”junk”. Nu e așa, mâncarea de confort poate fi atât din alimente sănătoase, cât și din derivate procesate, nu contează atât de mult proveniența cât impactul ei asupra stării noastre de bine. De exemplu, mâncare de confort pot să fie pastele cu ton, mamaliga cu branza, pireul cu carne, cartofii la cuptor cu mujdei (variante mai sănătoase) sau pot fi alimente hiperpalatabile dulci sau sărate cu valoare nutrițională scăzută și hipercalorice (dulciuri de orice fel, chipsuri, covrigei, patiserie albă etc).

Mâncarea de confort poate fi și din alimente sănătoase, însă cantitatea și frecvența, în raport cu consumul tău energetic zilnic o face să fie sănătoasă sau nesănătoasă pentru tine.

Mâncatul de confort nu are nicio legătură cu foamea fiziologică și mâncatul pentru supraviețuire și e sursa de calorii în plus. Mâncatul de confort e omenesc, dar depinde de noi, de fiecare în parte, să îl gestionăm astfel încât să avem daune minime la nivel de greutate și sănătate la finalul acestei perioade excepionale prin care trecem.

Ca să vă ajut mai mult: raportați felul în care mâncați și trăiți în acest moment la felul în care trăiau și mâncau buncii și străbunicii vostri: efort fizic mare, de dimineață până la înserat, mâncare cât aveau nevoie să aibă forță de a-și duce sarcinile la bun sfârșit… și uneori nici măcar suficientă. Mai departe, ținând cont că profilul nostru genetic este același de mii de ani – gândiți-vă dacă ați fi vănători-culegători. Ați mânca extrem de puțin (cât ați avea parte de vânat, fructe de pădure – foarte sărace în zaharuri!!!, rădăcini, culturi proprii) și ați fi în mișcare foarte mult.

Credem că ”știm ce avem de făcut, dar nu facem”, dar practica îmi arată că nu știm deloc cum să ne gestionăm comportamentul alimentar. Nu este o rușine să nu știi cum să mănânci, deoarece a mânca sănătos, echilibrat, pentru fizic și pentru psihic necesită educație alimentară, pe care nu o avem. Și nu e nicio rușine că nu o avem, pentru că până la părinții noștri nu a fost nevoie, că nu era atâta mâncare. Educația nutrițională însă este o responsabilitate a generației noastre de a o avea de acum încolo, pentru a o transmite copiilor noștri, pentru că ei vor avea și mai mare nevoie decât noi. Nutriția este o știință, și nu se învață de pe internet, ci de la specialiști.

Sunt aici să te învăț cum să mănânci, astfel încât să nu mai ai nevoie de diete niciodată. Și să te descurci în diverse situații, cum e cea de față, cu daune minime sau chiar fără daune pe greutate și sănătate.

Despre programari AICI.

Vezi si e ANORMAL sa luam in greutate??

© Sigina Pop, Nutritionist-Dietetician
Programari: 0749651957 (Synobis Medical)
Consiliere la distanță: vezi condiții aici.

Share This

Share this post with your friends!