Rezultate pacienți: nutriția în spondilita anchilozantă

Scurtă introducere în bolile autoimune

Bolile autoimune sunt o ”anomalie” a sistemului imunitar, care atacă în mod eronat structurii proprii ale corpului. În mod normal, când un intrus invadează organismul – cum ar fi virusuri sau bacterii, sistemul imunitar îl protejează. Încearcă să identifice, să ucidă și să elimine ”invadatorii”. Dar, uneori, probleme la nivel de sistem imunitar fac ca acesta să confunde structuri proprii organismului cu ”invadatori”, atacându-le în mod repetat. Asta înseamnă autoimunitate, imunitate împotriva propriilor structuri ale organismului.

Bolile autoimune pot afecta oricare parte a organismului – inima, creierul, nervii, mușchii, pielea, ochii, articulațiile, plămânii, rinichii, glandele (celebrele tiroidite sau diabetul zaharat de tip 1), tractul digestiv și vasele de sânge (1).

Inflamația cronică este răspunsul sistemului imunitar și markerul clasic de identificare a bolilor autoimune. Felul în care o boală autoimună afectează un organism depinde de unde se localizează această autoimunitate. Încă nu se știe cu exactitate ce face ca sistemul imunitar să aleagă anumite structuri și de ce prevalența bolilor autoimune e mai mare la femei decât la bărbați – o teorie e că hormonii estrogeni sunt favorizanți (2).

Cu siguranță există o predispoziție genetică dar factorul de mediu poate fi hotărâtor. Astfel că este posibil ca prin fenomenul de mimetism molecular (molecular mimicry), un ”intrus” din mediu să aibă o structură similară uneia endogene, astfel că, după contactul cu acesta, sistemul imunitar nu mai face diferența între agentul extren și propria structură.

Alimentația bolilor autoimune 

Nutriția în bolile autoimune vine în ajutorul terapiei medicamentuoase alese pentru autoimunitatea existentă, și se continuă, în funcție de caz, atât timp cât este necesar. Abordarea pacientului este multidisciplinară și este esențială colaborarea dintre medicul curant, dietetician și pacient. Alimentația bolilor autoimune vizează excluderea/reducerea temporară sau permanentă a alergenilor alimentari, eliminarea compușilor proinflamatori din alimentație, susținerea microbiomului intestinal și aportul de alimente puternic antiinflamatorii, cât și completarea ortomoleculară adecvată.

Prezentare de caz – spondilită anchilozantă și inflamația cronică

Acesta este unul din cazurile prezentate de mine la ediția de anul acesta a Conferinței – Nutriția, medicina viitorului, organizată de UMF Iuliu-Hațieganu din Cluj-Napoca. Un caz care mă bucură enorm și care e dovada clară că intervenția dietetică este un aliat al tratamentului medicamentuos care nu poate fi contestat. Că nutriția face parte din medicină și este obligatorie, nu opțională, în abordarea integrativă a pacientului.

spondilita-nutritie

Caz: Bărbat, 29 ani, 66 kg, 182 cm

Diagnostic: Sponidiltă anchilozantă. Boala a debutat în anul 2011, cu trei episoade:
I. 2011 – artrită reactivă
II. 2013 – artrită reactivă
II. oct/nov 2015 – prezent 2016 – spondilita anchilozanta
Tratament: diferite scheme (Prednison), actualmente 5cp/zi Sulfasalazin, 1 cp/zi ac folic, Metotrexat 15 mg în weekend și Arcoxia, la nevoie (30 sau 60 mg).

Localizarea durerilor

spondilita-nutritie-2

Intervenție nutrițională Sigina Pop: Pacientul s-a prezentat la cabinet în mai 2016, și i s-a instituit regim igieno-dietetic conform celor enumerate mai sus, nutriție antiinflamatorie și imunomodulatoare, cu anumite alimente, suplimente ortomoleculare cum sunt curcumin, omega 3, D3, în anumite doze și în cure. Pacientul este monitorizat lunar, și, din mai, este într-o perioadă de remisie continuă – markerii inflamatori s-au normalizat de la o lună la alta, după cum urmează:

nutritionist-cluj

Mărturie pacient 17 octombrie 2016: ”La arcoxia stăm foarte bine… când am ajuns prima data la Dvs, lua în fiecare zi, de 30 mg/60 mg, (în funcție de durere, dar predominant 30 mg). Și de cand am început cu alimentația a fost din ce în ce mai bine.” – 1 capsulă de 30 mg o dată la săptămână, completare ulterioară.

Mărturie pacient 8 decembrie 2016: de 2 săptămâni și jumătate nu a mai luat Arcoxia

Analize 12 Decembrie 2016: VSH, CRP, Fibrinogen în limite normale, hematologie normală.

Concluzie: odată cu dietoterapia, pacientul a intrat într-o perioadă de remisie constantă, necesitatea administrării medicației antiinflamatorii a scăzut semnificativ, ca urmare a ameliorării inflamației cronice, documentate de analize, rezultate prezentate în chenarul de mai sus. Actualmente, analizele sunt normale. Pacientul continuă să fie în observația cadrelor medicale corespunzătoare, inclusiv a mea.

© Sigina Pop, Nutritionist-Dietetician
Programari Cluj-Napoca: 0749651957 (Synobis Medical)

Vezi și Nutriția în bolile autoimune, alergice și în cancer.

Referințe:

https://www.niams.nih.gov/health_info/autoimmune/#2
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24793874
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24793874