Imunonutriție

O nutriție constant adecvata vine în sprijinul imunității oferind substrat pentru anticorpi, pentru sistemul nostru antioxidant și pentru funcționarea normală a organelor ”detoxifiante” – ficat, rinichi, intestin. Astfel că în situații de patogeni necunoscuți corpul nostru este mai capabil să le facă față și să-și activeze imunitatea specifică.

Nutriția adecvată se personalizează în funcție de individ, însă ca linii generale, verdețurile, legumele (chiar și mixuriule congelate), bogate în fibre, nutrienți și fitochimicale benefice, proteinele de calitate sunt necesare la fiecare masă. De preferință dacă o masă e gătită, cealaltă să fie bogată în crudități. Nutriția adecvată e complementară imunonutriției, concept care vine cu ceva mai specific:

Posibilitatea de a modula activitatea sistemului imunitar sau a răspunsului inflamator intervenind cu nutrienți specifici în doze mai mari decât se pot obține din alimentația normală se numește imunonutriție.

Există trei ținte potențiale pentru imunonutriție: bariera intestinală, apărarea celulară, inflamația locală sau sistemică.

Imunonutriția are o aplicabilitate largă – afecțiunile cu implicații imunitare (de la obișnuitele infecții, la patologia canceroasă) și cele cu fond inflamator cronic (bolile de stil de viață – obezitatea, diabetul, bolile cardiovasculare, metabolice etc). Astfel că substanțe concentrate din alimentație sunt utilizate adițional nutriției pentru a obține un anume răspuns: vitamina C, atât în protecția împotriva infecțiilor dar și în patologiile tumorale (prooxidative pentru celula tumorala). Apoi – glutamina, arginina, curcumina, vitamina D3, nicotinamida. Sau alimente bogate în nutrienți cu efect terapeutic cum sunt ceapa/usturoiul – bactericide dar și bogate în sulf, (ex. necesare sintezei noastre endogene de glutation).

Legat de imunonutriție există și controverse – unele rezultate demonstrează eficiența ei, altele contrariul (vezi bibliografie). Faptul că un organism uman răspunde sau nu la un nutrient are a face cu variabilitatea genetică. De exemplu, în testul genetic DietGenes pe care îl avem în oferta Synobis, se analizează variații ale genelor care răspund de sinteza și metabolizarea anumitor nutrienți. Astfel că unii indivizi pot avea o disfuncție modulată genetic în ”procesarea” unor nutrienți (B-uri, vitamina D3), astfel încât dacă în studii sunt incluși indivizi având astfel de predispoziții este logic că doza lor de nutrient ar trebui să fie diferită decât a celorlalți pentru a obține același răspuns. Altfel, rezultatele studiului vor fi neconcludente. De aceea, când vine vorba de imunonutriție și nutrienți, rezultatele pot fi neclare din cauza acestei variabilități individuale modulate genetic. Dozele ”standard” nu funcționează întotdeauna la toată lumea. Partea bună în imunonutriție este că nu vom avea efecte adverse ca la substanțele de sinteză. Tot în testul nutrigenetic DietGenes putem să ne determinăm predispoziția genetică la inflamație și nutrienții potriviți pentru a ne asigura un ”mediu” antiinflamator, care să ușureze activitatea de apărare a organismului. Astfel primim recomandări de dozaje țintite, care să ne fie și utile.

Nutriția și dietetica (inclusiv imunonutriția) nu sunt ”terapii alternative” ci fac parte din abordarea multidisciplinară a unei patologii. Ea complementează tratamentul medical, nu îl înlocuiește, potențează și optimizează efectele sale asigurând un mediu intern propice vindecării/rezistenței în fața agresorilor externi.

© Sigina Pop, Nutritionist-Dietetician
Programari: 0749651957 (Synobis Medical)
Consiliere ONLINE (din țară, inclusiv test nutrigenetic): vezi condiții aici.

Referințe bibliografice:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1126497/

https://clinicalnutritionespen.com/article/S1751-4991(08)00067-X/pdf

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6014201/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/14512029