Dincolo de slăbire

În procesul de scădere în greutate, nutriția joacă un rol major. Se deprinde un nou stil alimentar, cât mai aproape de normalitate, dar care să întrunească principiile unei alimentații sănătoase care să ducă la o greutate la fel, sănătoasă. Faptul de a ne menține, după slăbire, implică însă constanță în a fixa aceste obiceiuri noi deprinse, altfel sunt doar o altă cură.

Motivația este cea care ne ține pe linia de plutire. Acolo unde încă nu avem format un gest reflex (de exemplu, de a alege un aliment sănătos în detrimentul unuia nesănătos, fără un efort conștient), intervine aceasta. Pe parcursul slăbirii, suntem motivați de rezultate, dar la menținere, s-ar putea să o pierdem pe drum, dacă nu avem grijă.

De aceea, este bine să vedem menținerea ca pe o nouă provocare – circa 1-2 ani după atingerea greutății dorite. Putem merge în profunzime, analizând necesitățile noastre alimentare și motivul pentru care mâncăm. Astfel, discernem între senzația reală de foame și mâncatul emoțional.

“Există mai multe situaţii în care oamenii apelează la mâncare, ca sursă de dobândire a confortului, iar aceste situaţii sunt legate de anumite răspunsuri emoţionale. Aici nu e vorba despre mâncare în sine, ci despre ce ne permite mâncarea să evităm. Iată cele mai des întâlnite situaţii care provoacă acest comportament:

  • Stress-ul cronic: creşterea nivelului de cortizol, cunoscut ca fiind „hormonul de stress” este asociată cu pofta de alimente sărate, dulci, bogate în grăsimi, care ne dau un plus de energie şi plăcere;
  • Emoţiile negative, precum tristeţea, teama, singurătatea, supărarea mânia, legat de care simţim uneori că este mai uşor să le suprimăm îngăduindu-ne un mic deliciu ca evadare, decât să abordăm şi să rezolvăm cauza;
  • Plictiseala/sentimentul de lipsă de sens –mâncarea aici aici rolul de a ne distrage atenţia de la ceea ce ne lipseşte de fapt şi de a compensa sentimentele de inutilitate şi insatisfacţie;
  • Emoții pozitive – nu este obligatoriu ca mâncatul emoţional să fie legat de emoţii negative; asocierea unor alimente cu momente de fericire şi alte emoţii pozitive din trecut (ex. din copilărie – gătim cu mama cozonaci, toamna culegem struguri din vie etc.) ne poate determina să consumăm anumite alimente cu scopul de a retrăi amintirile frumoase;
  • Cauze sociale: accesul facil la mâncare, care este în faţa noastră, gătită pentru noi, toată lumea în jur mânăncă,ne copleşeşte sentimentul de vinovăţie faţă de gazdă – toate pot fi cauze ale mâncatului, atunci când nu avem nevoie de fapt.” Oana Marchis, Psiholog Managementul Obezității, articol integral aici.

De multe ori nu mâncăm de foame. De multe ori ne trebuie ”ceva bun” din diferite motive, pe care ar trebui să le identificăm – singurătate? tristețe? frustrare? Mâncat social? – la fiecare e altfel. Uneori putem să le identificăm singuri, dar adesea ne poate fi dificil să fim constanți în stăpânirea acestei compensări emoționale. De aceea, consilierele de susținere emoțională pe parcursul slăbirii dar și după slăbire cresc șansele să nu mai pui kilogramele slăbite înapoi. Oana Marchis, psiholog specializat în managementul obezității din echipa noastră de la Synobis Medical poate face ca acest parcurs să îți fie mult mai ușor. Te poți programa la tel. 072594678 sau prin mail contact@synobis.ro.

© Sigina Pop, Nutritionist-Dietetician
Programari Cluj-Napoca: 0749651957 (Synobis Medical)