Alimente procesate, grăsimi vegetale, zaharuri

Ce sunt alimentele procesate?

Când vorbim de alimente procesate, vorbim despre orice procedeu alterează forma naturală a alimentului. Procesarea (termică, deshidratare, conservare etc)  se realizează din motive de siguranță alimentară, a facilitarii consumului acestora, pentru diversitate șamd, deci nu este neapărat un lucru rău. Totuși, în larga utilizare, acest concept are o asociere negativă a alimentelor intens procesate. Acestea sunt atât de prelucrate, încât proprietățile nutritive sunt depășite de daunele pe care le aduc sănătății, prin consum îndelungat. Astfel că, atunci când vorbim de alimente procesate, de regulă, ne referim la cele nesănătoase – junk food, majoritatea mezelurilor, crochetele și exemplele pot continua.

De exemplu, pâinea este un produs procesat, produs prin “alterarea” formei de bază a cerealelor. Cu cât produsul este mai înstrăinat de proprietățile sale inițiale, cu aât este mai procesat. Folosind accepțiunea generală a conceptului mai sus menționat, din punctul meu de vedere, pâinea albă este un produs procesat, care poate fi eliminat sau consumat în cantitate minimă. La fel stau lucrurile și cu făina neagră (faină albă “vopsită”). Pâinea integrală nu intra sub incidența morală a conceptului de aliment procesat, și se află în recomandările mele nutriționale. Având în vedere că vorbim de grupa cerealierelor, nu de grupa grâului, mai alternați cu pâinea de secară.

Ce sunt grăsimile vegetale

Grăsimile vegetale se referă în principiu la uleiuri vegetale solide și la unturile vegetale (ulei de cocos, palmier, unt de cacao, unt de shea). Și acest termen este utilizat cu conotație negativă, conceptul fiind utilizat pentru acele uleiuri vegetale solidificate artificial (fracționare, hidrogenare, interesterificare), cunoscute și ca grăsimi trans. Cele hidrogenate și cele interesterificate sunt cele mai răspandite și sunt responsabile pentru bolile legate de stilul de viață. Nu toate grăsimile vegetale sunt nocive — uleiurile vegetale solide la modul natural au impact negativ neglijabil asupra sănătății iar excepția din lumea grăsimilor vegetale, uleiul de cocos, pare să aibă chiar multiple beneficii. Când citiți pe eticheta unui produs între ingrediente “grăsimi”, “grăsimi vegetale”, să știți că este vorba de grăsimi artificiale (ex: margarina).

Ce sunt zaharurile?

În utilizarea largă, prin zaharuri sau zahăr, lumea se referă la zahărul rafinat. În realitate însă, zaharurile sunt de mai multe tipuri – monozaharide (glucoza, fructoza), dizaharide (sucroza sau zahărul, lactoza), oligozaharide. Acestea fac parte din familia carbohidraților și provin din surse variate. Când ne referim la zahăr, ar fi bine să îl numim ca atare. Zaharurile se referă de obicei la compușii de origine naturală. Care zaharuri sunt sănătoase? Pentru un om sănătos, toate tipurile de zaharuri naturale, într-o anumită doză, iar zahărul rafinat cu cea mai mică frecvență (1-2 ori pe săptămână). Zaharuri prezente la modul natural în alimente găsim în fructe, legume, lactate. Există și zaharuri care nu sunt dulci, vezi Zaharurile esențiale.

© Sigina Pop, Nutritionist-Dietetician
Programari Cluj-Napoca: 0741929655
Programări Dej: 0264213338 (Venusmed)
Programari Vatra Dornei: 0737031555 (Danaderm) și 0751516175 (Dorna Medical)

Comments

  1. […] pe care trebuie realizată și stabilirea unei normalități adecvate sănătății individului. Zahărul și alimentele foarte procesate nu sunt ceva normal în alimentație, deci trebuie să se găsească […]